Se afișează postările cu eticheta Andrei Dîrlău. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Andrei Dîrlău. Afișați toate postările

luni, 30 mai 2016

Virgiliu Gheorghe, Andrei Dîrlău, Faţa nevăzută a homosexualităţii (recenzie)



Mai ţineţi minte cum sunt înfăţişaţi homosexualii în sitcomurile americane? Eu nu mă mai uit de mulţi ani la televizor, de când m-am enervat şi am rupt o telecomandă ca un vreasc pe genunchi şi apoi, ca să fiu mai sigur, am dus televizorul cu totul la ghenă. Dar tot mai ţin minte. Hollywood-ul ne livrează în general cu eticheta “homosexual” un flăcău frumuşel, dezgheţat, sufletist şi cu mult umor. Nu incomodează pe nimeni, nu e niciodată agresiv, are visuri frumuşele şi în tot ceea ce face urmăreşte fericirea celor din jur sau, dacă nu se poate, măcar să-i facă să râdă copios. Îi plac florile, câinii, copiii, muzica, sportul, gazonul şi relaxarea. Ca nouă, tuturor.

Monografia lui Virgiliu Gheorghe şi a lui Andrei Dîrlău, sprijinindu-se pe o bibliografie de peste treizeci de pagini, ale cărei surse se găsesc parţial pe internet, vine să ne demonstreze contrariul. Homosexualitatea este un comportament sexual patologic, o piesă dintr-un complex de aberaţii care, de-al lungul timpului, au fost investigate ştiinţific, iar autorii ne oferă un portret-robot îngrijorător al celui care le-a căzut victimă. Propaganda intens vehiculată că homosexualul ar fi  un om ca noi toţi, însă cu gusturi puţin diferite (dar în mod neesenţial, ca preferinţa pentru blonde sau roşcate, de exemplu), nu rezistă în faţa unui studiu meticulos.

Homosexualitatea nu este o preferinţă legitimă, ci partea vizibilă a unei raportări conflictuale la norme. Nu e o ieşire accidentală, o abatere de moment, este viaţa unui om care alege să trăiască pentru un  timp, dacă nu pentru totdeauna, într-o lume în care multe dintre lucrurile care pentru noi sunt din fire inadmisible, pentru el sunt pardonabile sau chiar de dorit. Repulsia pe care oricine o simte faţă de homosexuali este înrudită cu cea faţă de tâlhari, violatori şi criminali, iar toate au în comun senzaţia de nesiguranţă pe care o avem faţă de toţi cei care nu respectă regulile şi faţă de dezordine. Dacă admitem că viaţa poate fi asemuită unui joc, şi din anumite puncte de vedere putem s-o vedem astfel, atunci homosexualii sunt nişte trişori.