Motto: “Cum se face că instituţii care se îndepărtează atât de puternic de tot ceea ce avem noi idee astăzi au putut să se stabilească şi să funcţioneze atât de mult timp? Care este principiul superior care le-a dat autoritate asupra spiritului oamenilor?” (Fustel de Coulanges)
Lucrarea lui Fustel de Coulanges – La Cité antique. Etude sur le culte, le droit, les institutions de la Grèce et de Rome – este o incursiune foarte reuşită în istoria mentalităţilor. Iar ceea ce distinge întreprinderea lui de eforturile unui Jacques Le Goff sau ale unui Georges Duby este faptul că îşi propune să sondeze, atât cât este cu putinţă, antichitatea pre-istorică, cea de dinainte de Homer şi de Romulus, adică să treacă de fatidica barieră a secolului VI înainte de Hristos. Începe modest prin a face o constatare crucială, prea des uitată în zilele noastre: “Ceea ce avem de la ei şi ceea ce ne-au lăsat moştenire ne face să credem că ei ne semănau; ne este destul de greu să-i considerăm ca fiindu-ne străini; aproape întotdeauna pe noi ne vedem în ei. De aici provin multe erori. Este imposibil să nu te înşeli în privinţa popoarelor vechi atunci când îi priveşti prin intermediul opiniilor şi a faptelor timpurilor noastre.” Postulatul istoriei mentalităţilor merge împotriva abstracţiei iluministe a “Omului”: nu există Omul, există oamenii, diferenţele fiind, din anumite puncte de vedere, covârşitoare, pentru că vizează cele spirituale, şi sunt mai importante decât asemănările, care ţin de infrauman.
