Humanae Vitae, enciclica Papei Paul VI despre căsătorii şi controlul naşterilor

Există o puternică asemănare între enciclicele papale şi fattwa islamice. Ambele demersuri se întâlnesc în dezideratul definirii binelui şi a răului. Ambele interpretează corpusul doctrinar în raport cu exigenţele veacului, pornind invariabil de la textele sacre nemuritoare. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, ambele sunt la fel de hulite de către lumea modernă, căreia îi relevează urâţenia şi zădărnicia.

Sanctitatea Sa, Sfântul Părinte Paul VI, a redactat şase enciclice: Ecclesiam Suam (6 august 1964), Mense Maio (29 aprilie 1965), Mysterium Fidei (3 septembrie 1965), Christi Matri (15 septembrie 1966), Populorum Progressio (26 martie 1967), Sacerdotalis Caelibatus (24 iunie 1967). Ultima dintre ele este Humanae Vitae, din 25 iulie 1968. Cei din urma zece ani ai pontificatului său, altminteri foarte scurt (între 1963 şi 1978) nu au mai adus nici o enciclică.

Ultima dintre ele este, de departe, cea mai cunoscută, şi se poate spune că opinia ecleziastică era aşteptată încă de la începutul anilor ’60, când apăruseră primele contraceptive orale. Cam pe atunci Papa Ioan XXIII stabilise o comisie formată din şase specialişti non-teologi care să studieze chestiunea controlului naşterilor şi a demografiei populaţiei. Papa Paul VI a lărgit comisia, adăugându-i teologi, fizicieni, episcopi şi cupluri creştine. Deşi este ultima apărută în ordine cronologică, Humanae Vitae (Despre viaţa omenească), se poate spune că a fost prima în ordinea anticipării.