marți, 25 aprilie 2017

Frânturile zilei (XLVII)

Nu ştiu dacă să-mi fie milă de români. Nu prea îmi este. Poate de vină este o absenţă a disponibilităţilor personale în această direcţie, dar în general nu cred că trebuie să-ţi fie milă de cei care sunt victima propriilor vicii. Introducem prostia şi nepăsarea grosiere în rândul apucăturilor năprasnice care se consolidează prin repetiţie, adică a viciilor.

Probabil printre cele mai triste clădiri din România acestui moment sunt cele ale Poştei Române. Atunci când nu sunt pur şi simplu de închiriat, n-au ce face cu abundenţa de spaţiu de care dispun. Clienţi puţini şi nervoşi, funcţionari nervoşi şi puţini. Periodic zvonuri de privatizare, adică de închidere, mai pe româneşte. Sigur, lumea s-a schimbat, nimeni nu mai scrie scrisori în epoca internetului şi a telefoanelor portabile, dar prin oraş zbârnâie maşinile a patru firme de coletărie privată. Din deservirea comerţului on-line se putea mânca în continuare o pâine albă şi pufoasă.

Prin 2003 asamblam calculatoare pentru o firmă din Cluj. Stabileam configuraţia cu clientul, mergeam la distribuitor, ridicam piesele şi făceam calculatorul. Printre distribuitori, unul era din Botoşani, ca şi mine, şi-l chema în plus Radu, ca şi pe mine. Mare prietenie nu s-a legat, dar din vreme în vreme mai povesteam una-alta. Şi-mi zice că piesele îi vin prin coletărie, doar că se trezeşte cu angajaţii la patru dimineaţa ca să le descarce ei înşişi, altfel “băieţii” le aruncă pur şi simplu pe trotuar cum ar arunca gunoiul menajer. Avea colecţie de plăci crăpate şi hard-disk-uri care cârâie şi pe care nu i le plăteşte nimeni.

Firmele private au năruit Poşta Română într-un singur fel: au aşezat cu grijă coletele pe care ceilalţi le aruncau cu nesimţire. Au ţinut cont că pe aproape toate scrie un mesaj universal: FRAGIL. Nu e niciun truc la mijloc, şi nu are legătură nici cu mâna invizibilă pieţei, nici cu mantra “statul este un prost administrator”. Statul nici măcar nu există, oamenii da, ei au dărămat Poşta Română. Inside job, ca de obicei. Serviciul public de coletărie din Spania există în continuare şi toţi sunt mulţumiţi de el. Servicii publice înfloritoare în aceeaşi branşă există în multe ţări. Acolo unde oamenii fac legătura dintre calitatea gesturilor mărunte care le stau în putere şi bunăstarea tuturor.

Un comentariu:

  1. si nu ai zis nimic de coletele disparute pe traseul postei romane.

    RăspundețiȘtergere