Frânturile zilei (XXI)

"Rugaţi-vă călare" (Coranul). Aşa începea un roman franţuzesc scris de un autor şucar cunoscut sub pseudonimul San-Antonio. Romanul era porcos, comic, islamofob şi, ca toate producţiile lui San-Antonio, s-a vândut bine. Musulmanii erau vandabili, adică bărboşi, idioţi, misogini şi cu probleme erectile. Totul provenea de la cartea lor sfântă, care le spunea să se roage călare. Ce poate fi mai idiot decât un text cu pretenţii de sacralitate care-ţi impune ca instrumentar religios o şa?

Cam aşa acţionează decontextualizarea. Iei un text, nu te interesează care-i spiritul lui, şi decupezi cu precizie chirurgicală unde-ţi convine. Rezultatul este contrariul textului, dar cel puţin e pe măsura intenţiei tale, ceea ce nu-i puţin. Am căutat în Coran injoncţiunea şi am găsit-o: "Fiţi sârguincioşi în rugăciunile ritualice şi mai ales în rugăciunea din mijlocul zilei. Ţineţi-vă drepţi în faţa lui Dumnezeu, cu smerenie. Iar dacă vă temeţi de ceva, rugaţi-vă mergând sau rugaţi-vă călare. Iar când sunteţi în siguranţă, invocaţi-L pe Dumnezeu aşa cum aţi fost învăţaţi." (Al-Baqara, 238-239) Aşadar, musulmanii trebuie să respecte rugăciunile ritualice cu fidelitate, dar dacă viaţa le este ameninţată, trebuie să se roage oricum, dar să continue să se roage. Nu e chiar ce-a lăsat să se înţeleagă San-Antonio.

Decontextualizarea, decupajul, aici e capcana. I se reproşează constant lui Patapievici afirmaţia conform căreia Eminescu este cadavrul din debaraua culturii româneşti de care trebuie să scăpăm dacă vrem în U.E. Din citat ar reieşi că Patapievizi e în limbă după UE şi-i gata să-l vândă şi pe Eminescu. Este un extras dintr-unul dintre cele mai nostalgice şi corecte texte despre marele poet care au fost scrise în ultimii ani. Superficiali şi creduli, câţi dintre noi n-am contribuit la defăimarea lui Patapievici? Şi totuşi, cheia e simplă - înapoi la text. Unde a scris Patapievici textul incriminat? Care este tonul general al textului? Care este intenţia autorului? Cum se încadrează cuvintele din citat în ansamblu? Ştiu, e şcolăreşte. Se numeşte prudenţă.